Indiferent de contextul social prin care trecem, legăturile de familie ar trebui să reprezinte acel liant care ne determină să mergem mai departe.Citeam zilele trecute un articol de presă care analiza situația globală actuală, respectiv implicațiile carantinei forțată de CO VID-19 asupra mariajului.
Potrivit autorilor, tot mai mulți americani ar cere divorțul în această perioadă❗️
⛔️Probabil că într-una din zilele următoare voi explica pe scurt și care este procedura divorțului însă până atunci doresc să punctez anumite aspecte despre adopția persoanei majore💯
Mărturisesc, sunt situații destul de rare în practica judiciară în care se dorește încuviințarea unei asemenea operațiuni, însă o cerere de genul, odată admisă, produce efecte deosebite vis a vis de statutul juridic a celui adoptat.
Considerentele pentru care se urmează o asemenea procedură sunt diverse însă cele mai des întâlnite țin de consolidarea legală a unei afecțiuni reciproce între persoana adoptată și adoptator. Sunt cazuri reale în care un cuplu a crescut de mic un copil și din dorința de a-i asigura acestuia un viitor, și după trecerea în neființă, apelează la o asemenea procedură. Fiindcă odată adoptată, persoana în cauză dobândește toate drepturile și obligațiile pe care le-ar fi avut în calitate de copil biologic. Cu titlu de exemplu, fac trimitere la posibilitatea celui adoptat de a moșteni în calitate descendent.🚼
Dacă adopţia unui minor nu se poate face fără implicarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, înfierea unei persoane care a depăşit vârsta de 18 ani primeşte undă verde numai din partea instanţei de judecată, dacă se respectă anumite condiţii. În primul rând, trebuie să avem în vedere că sediul materiei îl regăsim în dispozițiile Codului Civil (art. 451 și următoarele) care tinde să completeze Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei. Această din urmă lege specială reglementează cu lux de amănunte adopția copilului minor.
În atare condiții, urmează să răspundem următoarelor chestiuni care ne interesează:
1. Cine poate adopta un major❓
Persoana majoră (care a împlinit vârsta de 18 ani) poate fi adoptată de către o persoană singură (necăsătorită) sau de către o familie adoptatoare care trebuie să fie obligatoriu soț și soție. Adopţia între fraţi, indiferent de sex, este interzisă.
Totodată, adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşi adoptator sau familie adoptatoare, precum şi adopţia între soţi sau foşti soţi sunt interzise
De asemenea, copilul major poate fi adoptat și de către soțul părintelui firesc sa al adoptatului.
2. Cine nu poate adopta un major❓
Nu poate adopta un copil, indiferent dacă este minor sau major:
a) persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă şi infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori;
b) persoana ori familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti;
c) persoana al cărei soț este bolnav psihic, are handicap mintal sau se regăsește într-una dintre situațiile anterioare.
3. Este necesar consimțământul la adopție❓
În cazul adopţiei majorului este necesar a fi acordat consimţământul adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum şi cel al adoptatului. Luarea, respectiv manifestarea consimțământului se realizează exclusiv în fața instanței de judecată odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.
Nu este necesar consimțământul părinților firești❗️
Cu alte cuvinte, lipsa consimțământului sau împotrivirea părinților firești la adopție nu prezintă nicio relevanță în soluționarea procedurii de adopție. De altfel, potrivit Legii nr. 273/2004, nici nu este necesară citarea părinților firești în proces, astfel că adopția poate fi efectuată și fără ca părinții firești să aibă cunoștință de procedură.
4. Este necesară obținerea atestatului de persoană sau familie aptă să adopte pentru major❓
În procedura adopției majorului nu este necesară parcurgerea procedurii în fața direcției de asistență socială și protecția copilului pentru obținerea atestatului de persoană sau familie aptă să adopte. Prin excluderea acestor condiții se urmărește derularea cu celeritate a procedurii în fața instanței de judecată și soluționarea în termen scurt a cererii de încuviințare a adopției.
5. Este necesară urmarea planului individual de protecție în cazul majorului❓
În cadrul procedurii adopției copilului major, precum și a adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv nu este necesară parcurgerea planului individual de protecție organizat în cadrul Direcției de asistență socială și protecția copilului.
6. Este necesară încredințarea în vederea adopției❓
În mod asemănător, în cazul adopției copilului major nu este necesară nici parcurgerea procedurii încredințării copilului în vederea adopției prevăzută de art. 43 și urm. din Legea nr. 273/2004.
7. Competența soluționării cererii de încuviințare a adopției
Cererile de încuviințare a adopției majorului se soluționează în fond de către Tribunalele în a cărui rază teritorială se află domiciliul adoptatului. Cererile pentru judecarea cărora nu se poate determina instanţa competentă se judecă de către Tribunalul Bucureşti.
8. Acte necesare pentru declanșarea procedurii adopției majorului.
Pentru sesizarea instanței de judecată competente, este necesară formularea cererii de încuviințare a adopției motivată, la care trebuie să fie atașate o serie de documente: certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată, certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică; certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată; certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată; cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare; certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris.
În vederea dovedirii existenței relațiilor foarte strânse între copilul major și persoana sau familia adoptatoare, a implicării active a viitorului/viitorilor părinți adoptivi în creșterea și educarea copilului adoptat pot fi depuse și alte înscrisuri doveditoare, fiind admisibilă și necesară și proba testimonială (cu martori)💯❗️
9. Ce costuri presupune încuviințarea adopției❓
Este important de reținut că cererea de încuviințare a adopției este scutită de taxă judiciară de timbru. Însă, pot fi antrenate cheltuieli privind onorariul de avocat, administrare probe ori altele asemenea, care sunt suportate de către persoana sau familia adoptatoare.
Fiind o acțiune care are un obiect mai „special” și pentru ca șansele de reușită să fie unele mari, recomand asistența juridica din partea unui profesionist❗️❗️❗️💯